Politicienii din România se aseamănă în timp și în spațiu. Nu prea există o diferență între actualii politicieni și cei din anii ’30 de exemplu.
Mai jos vă prezentăm o poezie scrisă în 1937 și publicată în revista Țara Bârsei. Rămâne ca dvs să înlocuiți numele politicienilor veschi cu cele noi și să vedeți cât adevăr s-a păstrat din acei ani (sursa: documente.bcucluj.ro)
„Statul dorit de matadorii partidelor politice”
Domnul Ion Mihalache
Un Stat ţărănesc ar vre,
Cu zece mii de lei pe zi
Directorului Ce-Fe-Re.
Doctor Nicolae Lupu
Vrea şi el un fel de Stat,
Insă mult mai democrat:
Lucrul, prin lege fixat
Şi redus la mestecat,
La urlat şi digerat.
Stat robust daco-roman’
In opinci şi în caftan.
Opinca să robotească,
Caftanul să huzurească.
Statul ce l-ar vrea Madgearu,
E un Stat fără de câni
— Recte: ziarişti români —
Gospodărit de străini.
Căci ăstora de le dai,
Poţi fi sigur: şi tu ai.
Mareşalul Averescu
Şi-ar dori ‘mpânzită Ţara
Cu viteji tot unu şi-unu’
Tari, să dai în ei cu tunu.
Nu cu dame ‘n pantaloni,
Nici cu tineri în şoşoni
Cu şira spinării lipsă
Şi cu cinstea în eclipsă;
Nici de cei de care are
In trena domniei sale.
Domnul Dinu I. Brătianu
Clironom al unui nume
Care-aduce cinste, sume…
Pe de-asupraj reputat
Vânător, ar vrea un Stat
Cu iepuri şi capre’mpănat
Şi… cu bănci ide ale sale,
înţeleg: bănci liberale.
Un Stat bine-organizat
Să-l conducă — cum conduce
Musca plugul la arat —
Din Mamaia şi Royat.
Vlahul Tilea Viorel
Vrea un Stat în care el
Să fie mereu ministru
Şi atunci, din Tisa’n Nistru
Cânii vor umbla pe stradă
Numai cu covrigi în coadă.
Şi va fi atunci dreptate.
Căci va fi, cum spune’n carte:
Pro-por-ţi-o-na-li-ta-te !
Radian, Argetoianu
Fac politică va-banque,
Doar vor pune în picioare
Toţi faliţii, ştiţi: gen — Blank.
Iar când nu-i rost să ajungă
Altfel, la a Ţării pungă,
Adulmecă mereu în zare
Pentru vr’o… colaborare.
Domnul Iorga – ar vrea o ţară
Din hotare în hotare
Cu privirea spre Văleni, —
Spre Şcoala de Misionare:
Pilda felului în care
Unguri, Nemţi, Bulgari, Armeni,
Găgăuţi, Greci şi Ruteni
Pot fi toţi buni cetăţeni.
La fel şi domnul Maniu:
Ar dori să vadă toate
Privirile îndreptate
Spre Bădăcini, — de se poate.
Ca spre singura salvare
Din prăpastia în care
Lunecăm, — cum el socoate.
Domnul Gheorghe I. Brătianu,
Mereu cu balanţa ‘n mână
Şi cu piciorul pe frână
— Frâna celor făr’ răbdare,
De-i vorba de guvernare —
Pierde trenul, regulat.
In schimb, foarte-apreciat
De cei cu-obraz subţiat, —
Cei ce şi’n politică
Cer un pic de… caracter,
Nu fire de pişicher.
Domnul Gută Filipescu
Şi-a uitat partidu ‘n gară
Când plecă, mai ieri, din ţară.
Iar când s’a înapoiat,
L-a găsit subt roate, lat.
De aceea Statul lui
Se rezumă ‘n telefoane
Şi ‘ntr’un pachet de cupoane.
Cât priveşte pe-A. C. Cuza,
El vrea Statul făr’ ventuza
Lui Max Auschnit, Kaufmann,
[Kohn,
Gross, Schapira, Iţigsohn.
Stat român totalitar
Din Balcic până ‘n Sătmar.
Admirabile partide
Sunt partidele de dreapta
Judecând după gregari.
De te uiţi la ghinărari,
Vezi însă că numai vorba
E de dreapta,
Nu şi fapta.
Căci mereu îţi amintesc
Vechea fabulă cu racul,
Broasca, ştiuca şi cu sacul.
(autor: N. Hurlap)
The post Cum își doresc politicienii România. O poezie veche dar atât de actuală. „Să fie mereu ministru/ Şi atunci, din Tisa’n Nistru/ Cânii vor umbla pe stradă/Numai cu covrigi în coadă ” appeared first on Români Buni.