Diferența dintre Transilvania și restul țării, cu excepția capitalei, o face și numărul de angajați din mediul privat raportat la bugetari. Nu este un secret că în județele sărace numărul de bugetari este supraîncărcat de rude sau activiști de partid. De exemplu, la Teleorman, Liviu Dragnea este anchetat pentru că a angajat fictiv ca bugetare, la Direcția Copilului, două activiste de la PSD. Dacă Liviu Dragnea, cu o avere impresionantă, care ar fi puttu să le plătească liniștit, a recurs la așa ceva, imaginați-vă ce fac miile de primari, șefi de instituții din zonele sărace.
Într-o treime din judeţele României se stă mult şi se munceşte puţin. La Giurgiu doar unul din opt locuitori are un loc de muncă, în vreme ce la o aruncătură de băţ, în Bucureşti, jumătate din populaţie munceşte şi plăteşte taxe, scrie digi24.ro
(foto:http://cursdeguvernare.ro)
Arad 6.25, Brașov, 5.94, Sibiu 5.64, Timișoara 5.18, Cluj: 4.04 comparativ cu Teleorman 2.63, Gorj 2.27, Vaslui 1.87,
Lideră la stagnare este Moldova. Din cele opt judeţe de acolo, în şapte angajaţii reprezintă mai puţin de 20% din totalul populaţiei. Abundă şomerii şi lipsesc investitorii. În Capitală şi-n Transilvania situaţia e exact pe dos. Ratele de angajare sunt peste media naţională – abundă investitorii, însă nu mai au pe cine angaja.
Deşi simptomele sunt diferite, ambele Românii suferă de aceeaşi boală. Plafonarea.
La Vaslui, în judeţul Olt, sau în Teleroman, unde lucrează doar un locuitor din şase s-a căzut în capcana sărăciei. Iar sărăcia se autoalimentează. Centre universitare care să formeze specialişti nu sunt, iar cum nu sunt specialişti, investitorii care să şi ofere salarii mari n-au de ce să vină. Plafonul e şi mai greu de spart de vreme ce nici infrastructura nu ajută. Deşi Moldova a devenit cea mai mare pungă de sărăcie a României, autostrada care trebuia s-o unească de Transilvania a rămas un proiect într-un sertar.
Era o legătură care ar fi putut sparge şi plafonul celeilalte Românii. România competitivă, a hub-urilor de tehnologie de la Cluj, a fabricilor de componente auto din Vest şi-a salariilor mari. Dezvoltarea este aici frânată de deficitul de personal. În judeţele Timiş, Arad, Cluj, Braşov şi Sibiu lucrează mai bine de 30% dintre locuitori. În oraşe, unde s-au înmulţit multinaţionalele, angajatorii supralicitează pentru forţă de muncă şi tot recrutează greu.
Zilele trecute, compania belgiană Sonaca, producător de sisteme destinate industriei aerospaţiale, a inaugurat, vineri, în comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj, o fabrică în care se produc componente pentru aripile avioanelor Airbus, investiţia fiind de aproape 12 milioane de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Paradoxul e că adesea judeţele unde companiile nu găsesc angajaţi se învecinează cu cele în care oamenii nu găsesc de lucru. La Bistriţa Năsăud de pildă rata de angajare este peste media naţională, iar la Suceava, sub medie.
La mijloc însă sunt munţii, unde se opresc şi investiţiile.
Lipsa infrastructurii, fie că e între est şi vest sau între rural şi urban, e poate unul din motivele principale ale discrepanţelor financiare. Cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de peste opt ori mai mulţi bani decât cei mai săraci 20%.
The post Harta (ne)muncii în România! La mijloc sunt munţii, unde se opresc şi investiţiile. Vezi de ce Clujul, Brașovul, Sibiul sunt mult mai dezvoltate ca județele din Sud appeared first on Români Buni.